Contribuții privind modelarea și conducerea automată a proceselor de tratare a apelor uzate
Resumen
Tratarea apelor uzate reprezintă una dintre provocările majore ale societății umane moderne, fiind crucială pentru protejarea sănătății publice, mediului înconjurător și resurselor de apă. Odată cu creșterea urbanizării și industrializării, volumul, complexitatea chimică și biologică a apelor uzate au crescut semnificativ, necesitând dezvoltarea unor soluții tehnologice avansate și eficiente pentru tratarea acestora. Instalațiile de tratare a apelor uzate au evoluat considerabil în timp, de la sisteme simple de sedimentare până la procese biochimice complexe. Acestea implică utilizarea tehnologiilor de control automatizat pentru a asigura o funcționare optimă și continuă.
Reglementările adoptate la nivelul Uniunii Europene au un rol esențial în ghidarea și
standardizarea proceselor de tratare a apelor uzate. Directive precum Directiva 91/271/CEE [1]
privind tratarea apelor urbane reziduale și Directiva 2000/60/CE [2], stabilesc cerințe stricte
pentru colectarea, tratarea și evacuarea apelor uzate. Astfel, sunt impuse concentrații limită
pentru conținutul în nutrienți, metale grele și compuși organici ai efluentului. Aceste acte
normative au fost implementate cu scopul de a proteja sănătatea publică și ecosistemele acvatice
prin impunerea colectării și tratării apelor uzate menajere și industriale, promovând astfel o utilizare durabilă a resurselor de apă.