Repere stilistice în opereta Țara surâsului de Franz Lehár
Dată
2017Autor
Mărginean, Adrian
Abstract
Compozitorul și dirijorul austro-ungar Franz Leh r, personalitate de frunte
în genul operetei secolului 20, a rămas unul din cei mai cunoscuți compozitori ai
vremii, dând genului o nouă vitalitate, alături de Jacques Offenbach și Johann
Strauss II. Cea mai de succes lucrare a sa – Văduva veselă – și-a câștigat un loc de
seamă în repertoriul de operetă de-a lungul timpului. Succesul acestei lucrări în
Viena și în străinătate a fost foarte mare, marcând începutul unei noi ere a operetei
vieneze, prin lucrările lui Leh r, Strauss, Fall și, mai târziu, K lm n. După război,
sosirea dinspre America a unor noi stiluri de muzică părea că face să pălească
popularitatea lui Leh r, însă o nouă perioadă de succes a urmat, odată cu asocierea
cu tenorul Richard Tauber, care a cântat în Zigeunerliebe la Salzburg în 1921 și
apoi în Der Zarewitsch (1927) și Friederike (1928, în care l-a interpretat pe
Goethe, după care a urmat celebra Das Land des Lächelns (1929). Aceasta din
urmă, care a fost produsă pentru prima dată în Berlin, era o revizie a unei lucrări
mai timpurii, denumită Die gelbe Jacke (1923), în care compozitorul a introdus
special pentru tenor aria Dein ist mein ganzes herz. Singura sa lucrare pentru scenă
de după 1928 a fost Giuditta, o și mai ambițioasă lucrare scrisă pentru Vienna
Staatsoper, unde a fost montată în 1934, cu Richard Tauber și Jarmila Novotn în
rolurile principale și cu 120 de posturi de radio care transmiteau spectacolul. În
1935 a fondat propria editură, Glocken Verlag, pentru a prelua de la o altă editură
drepturile multora din lucrările sale.