Discursul cu privire la dezastrele ecologice în presa franceză

Abstract

Această cercetare se bazează, ca punct de plecare, pe valoarea perlocuționară a vorbirii și pe intuiția că orice vorbire are ambiția voalată de a schimba lumea. Analiza noastră discursivă asupra discursului mediatic al dezastrelor ecologice își găsește fundamentul în afirmația că vorbirea are rolul de a schimba o stare de fapt nesatisfăcătoare. Într-adevăr, discursul despre dezastrele ecologice ne apare ca o luare de poziție împotriva unei succesiuni de factori care provoacă dezordine în lume și perturbă existența cotidiană. Atrasă de senzațional dar și supusă unei îndatoriri morale, aceea de a atrage atenția asupra problemelor grave ale societății, mass-media își asumă o mare responsabilitate prin discursul pe teme de mediu : raportarea, prin diverse mijloace lingvistice și tehnici discursive, a efectelor nocive ale acțiunilor noastre asupra mediului, pentru a ne face conștienți de gravitatea lor și pentru a corecta comportamentele dăunătoare. Această reflecție asupra discursului mediatic pe tema dezastrelor ecologice ne-a permis să ne întrebăm asupra trăsăturilor inerente ale acestui tip de discurs, trăsături care îi conferă specificitate și eficiență. Cu alte cuvinte, obiectivul demersului nostru este de a extrage, prin analiza discursivă a două corpusuri, modelul discursiv prin care putem atribui discursului mediatic despre dezastrele ecologice statutul de gen discursiv de sine stătător